Dulciurile din bucataria romaneasca

Desi exista putine izvoare istorice despre ce dulciuri preparau dacii, stim insa alimentele de baza pe care clima le permitea sa creasca si sa rodeasca pe teritoriul carpato-danubian. Asadar, in acest spatiu erau cultivate graul, meiul si orzul, dar si multiple legume. O parte din populatie se ocupa cu pastoritul si, in consecinta, dacii aveau lapte, branza, smantana si alte produse derivate. De asemenea, aveau fructe pe care le putea folosi sa indulceasca diferite mancaruri. Sa nu uitam de miere, despre care am vazut intr-un articol precedent ca ocupa un loc de cinste in bucataria romana.

Dupa ce au fost cuceriti de catre romani, alimentele pe care le consumau s-au diversificat. Astfel, au patruns legume si fructe aduse din teritorii mai indepartate ale imperiului. Meiul a ramas cea mai importanta planta, din care era facuta si mamaliga, atat de populara azi in Romania si Italia.

Zaharul a aparut destul de tarziu, odata cu influenta araba asupra Europei. Tot atunci, mirodeniile au inceput sa fie tot mai mult comercializate, dand astfel bucatelor romanesti un iz oriental. Influentele orientale, au schimbat modul in care bucataresele preparau dulciurile. Era vremea parfumurilor de tot felul, a baclavalelor si a deserturilor aromate pe care romanii le-au adoptat.

Ulterior, influentele orientale s-au intrepatruns cu cele occidentale, caci timpurile s-au schimbat, la fel si moda. Insa, in zona rurala, oamenii si-au pastrat traditiile si obiceiurile, preferand bucatele lor in locul retetelor moderne.

Sursa foto: http://anditudor.blogspot.ro